Thug-Poetry
Le Jaune Sortilege
Vorbesc…din kin si presiune,
Frig si suspine
Aud, vocea unui diamant in mine…
Ne vom tzipa unul in altul, regrete parca o mie.
Shi mi-e deajuns mie sa cred intr-o nebunie
Darami tot, si spune-mi ca greshesc…
Ia-mi visele, strangele in mana pana transpiri, rupe-le in doua
Si tot nu voi inceta sa te…
Platonic si inghetat e timpul nostru,
Un simplu timp de iubire si o poveste rupta…
Rupta in zece ani si doua mii de cioburi.
Daca mi-ai tipa in inima shi tzi-ai auzi ecoul
Gandeshte-te ca eshti cu totul acolo
Te-ash putea tzine intr-un cantec shi totushi sa nu il ascult niciodata…doar de teama aceluiasi
tablou, aceeasi lacrima in vid
Shi crede-ma, vei merge incet si o sa shtii ca faci parte dintr-un film
Fara oscaruri, fara nimic.
Nu vreau sa fim unitzi printr-un blestem, nu vreau asta deloc
Chiar puteam sa merg pe apa, shi Luna sa o prind in loc,
Dar a insemnat mai mult sa te tin in brate doar o clipa,
Cand tot Universul contempla si statea in loc.
Ma intreb chiar vor trece zece ani julieni?
Chiar ne vom umple timpul cu goliciune sufleteasca, cu ganduri “cum era daca?”
Vom incepe de la zero shi sa sarim peste numarul unu?
Stii ca sunt lucruri pe care nu vrei sa le pierzi chiar daca nu le ai,
Eu acum sper deja ca au trecut acei zece ani…
Ai vrut sa ma trezesc la realitate, shi acum e atat de amara
Si tot ce ma inconjoara e o realitate goala…
Am trecut prin vise, prin perfectiune, si chiar lucruri mici si frumoase te intzeapa
Insecte perfecte care te schimba o viata si apoi te-ngheatza.
Rascolesc Lumea si o intorc cu fundu-n sus,
Si tot nu-mi cazi in bratze
Voi fi ingropat in nisip, undeva pe insula,
Aceeasi insula mai pustie decat niciodata…unde nu credeam sa gasesc diamante
Regret sau nu…oricum ar fi nu cred ca e bine…
Te implor spune-mi ca greshesc…
Ia-mi visele, strangele in mana pana transpiri, rupe-le in doua
Si tot nu voi inceta sa te…Ce te retzine sa dai viatza? Sa incerci infinitul inca o data?
De-acum shtiu ca numai jumatate din mine va rade si se va bucura
Cealalta jumatate e cu tine…shi ce mai e in mine, va ashtepta…
I’m Still Down With My Paper
Undeva Dedesubtul Iadului
M-am ars atat de rau,
Am cazut atat de mult
Nu vreau sa mai shtiu nimic..ma abtzin sa nu plang,
M-am intors de unde am plecat, shtiu bine sa fac asta.
Inapoi la frig, la intuneric, la nemurire shi suspine…inapoi
Candva am privit din turn, dansul esmeraldelor,
Candva natura luase toate culorile in afara de funebru
Era un timp in care te priveam cazand…
Atat de lent ca dorintzele din stele.
Acum sunt jos aici…dar nu-ncerca sa vii
Demonii te vor goni, aduci tristetze in casa lor.
Dar acum am ce sa sfashii, am ce-mi aminti
Am reushit sa-i fac geloshi pe ingeri.
Fluturii zburau prin foc, doua mii de vietzi sa sfarsheasca odata,
Din nou demonii plangeau shi ingerii au inceput sa cante:
“De fiecare data cand spui NU,
In doua mii de cioburi imi impartzi sufletu”
Pentru o clipa uitasem…uitasem de botezul meu in Piedra
Uitasem de coshmarul de-a trai, pentru ca traiam…
O data desenat, infinitul va ramane,
Acum mai ramane sa ma retrag in tacerea de taciune.
Vrei sa shtii cum e aici? Vrei sa simtzi ce simt?
Stai in mijlocul unui razboi inconjurat de dorintza de-a muri pt ceva,
Pune-ti inima in coardele unei viori si incearca sa canti
Uita-te inapoi si spune-mi ca razi shi ca n-ai sa ma uitzi
Ca acolo sus…
S-a intamplat sa uit de mine shi sa sper pt o clipa
S-a intamplat sa rad…shi asta ma oftica !
Si sunt jos aici, ferit de buni si de pagani,si nu incerc sa ma ridic
Sunt sigur ca o data si Dumnezeu a plans un pic…
Mi-ai inundat sufletul cu desherturi de gheatza
Realizez ca un singur tablou ma tine-n viatza…
E desenata…lacrima mea in vid, si un imens infinit !I’m gonna translate it later…I’m too tired atm
One
Primavara
Oamenii nu ma intezeleg
Animalele nu-mi pot raspunde
Eu amutzesc pe zi ce trece
Shi ma-nchid in corpu-mi rece.
Ma simt crescut de cioburi
shi alaptat de foc
Am devenit un diavol inghetzat
Incercand s-aflu al vietzii rost.
Intr-o iarna veshnica mi-e cald.
Frig de dor,sa cad,sa mor.
ma simt un diavol cu inger pazitor.
Vreau colind a doua iarna
Shi totushi s-o cunosc…
Sa inghetz din nou
incercand s-aflu al vietzii rost.
Shi iar am sa ma-mbolnavesc
S-alerg pe ultimul drum,ma grabesc
Singur am ales.Shtiu de ce!
La botezul meu ai aparut tu mireasa indoliata,
Ajuta-ma sa mor odata!
Spring
People can’t understand me
Animals cannot reply,
I become silent by everyday
And I lock myself in this cold body.
I feel raised by glass pieces
and suckled by fire.
I’ve become a frozen demon
Trying to find life’s meaning.
In an eternal winter I’m warm.
I can burnly wait, to fall, to die.
I feel a demon with a protector angel
I want to carol the second winter
and still know it…
To freeze again tryin’ to find life’s meaning.
And again I’ll get ill and sick
Running on the last way.To be in a hurry,
Alone i chose.I know why!
At my christening you mourninged bride showed up,
Help me die at once!
Cubul Rotund(fara oximoron)
Zi de zi ma deghizez in om
Trebuie sa ma suport asha…
Imi vine sa ma despic,
Ca pe un lemn de iarna.
Sa vad ce iese, curge, zboara…
Ce se-ntampla?
Sunt eu shi nu am nevoie de “eu”
Nu suport cuvintele,faptele-s degeaba
Shi totushi am un rost.
Eu ma caut, ma gasesc,
Dar nu ma regasesc.
Ma mai caut o data, shi dau gresh din nou.
Oare sensul e o banda plina de eshecuri?
Caci pana la urma fara ele
Tot s-ar fi oprit.
Nu vreau sa pun asha sfarshit
de aceea las ultimul vers pe cel dintai.
Tha Round Cube(without oximoron)
Day by day I disguise myself in human
I have to endure myself like this…
I want to chop myself,
Like a winter wood.
To see what comes out, it leaks, it flies…
What’s gonna happen?
I am me and i don’t need “me”.
I can’t stand words, facts are in vain
And still i have a meaning
I’m looking for myself, I find me,
But I can’t recognize me in myself.
I look for me one more time, and I fail again.
It is the meaning a conveyor belt full of failures?
Because in conclusion without’em,
Everything should be stopped.
I don’t wanna end like this
that’s why I let the last verse the first.
Aprecierea unei lacrimi
Lasa vara sa ne prinda-n noptzile ei de distractzie
Lasa iarna sa ne prinda-mbratzishatzi printre bulgari
Lasa toamna sa ne prinda pe bancile din parc
Pastreaza primavara in sufletul tau.
Te rog lasa-ma pe mine sa fiu anotimpul tau
Lasa visele sa ne cada la picioare.
Prea multe gresheli din partea mea…
Sentimentele mi se evapora in fatza ta
Ai sarutat vreodata o lacrima?
Pun prea multe intrebari de cand am prins…
Intr-o groapa, timpul
Imi tzin respiratzia shi desenez intre noi…infinitul!
Appreciation of a tear
Let the summer caught us in its funny nights
Let the winter caught us holding eachother among snowballs
Let the autumn caught us on the benches from the park
Keep the spring in your soul.
Let me be your season!
Let the dreams fall down to our feet.
Too many mistakes from my side…
my feelings vaporize in your sight.
Have you ever kissed a tear?
I ask too many questions sice I caught…
The time in a hole, in a grave,
I hold my breath and draw between us the…infinite!
Catre Lecter
Mult fier, mult fier…
Mult fier deschide acest poem
E toamna shi e frig shi ruginit
In juru-mi.Exact ca in fiecare an
Ca fiecare an.
Oxidat si ruginit, tot podul de la Cernavoda
se topeste prin venele subtiri.
Praful cel iubeam e stins acum de ploi
Lasand in urma un necroromancier,
Imobilizat, prins in ghips-exact ca Frida.
Cu o planseta neagra-n fata
Desenez o scrisoare cu cerneala de acid verbal
catre cel ce-l admir.
Masca lui e-ntoarsa pe ochii mei,
Zabrelele de fier, ascund setea olfactiva a ochilor.
Ma semnez cu sange inchegat si astept raspuns.
To Lecter
A lotta iron, a lotta iron…
A lotta iron opens this poem.
It is cold and it is autumn and it is rusted
around me.Like in every year
Like every year.
Oxidated and rusted, the whole Golden Gate Bridge
is melting thorugh the thin veins.
Dust that i loved is extinguished now by rain
Lettin behind a necronovelist
Immobilised, caught in plaster-just like Frida.
With a black planchete in front,
I’m paintin a letter with a verbal acid ink
To the one that i admire.
His mask is 180 degreez rotated on my eyes.
The iron barz hide the olfactive thirst of my eyez.
I’m signin myself with bloodshed and I wait for reply
Undeva deasupra Raiului
Imi imaginez cum te tzin in bratze
In fatza a mii de valuri,
Imi fac mii de sperantze, ma innec in planuri
Si tot ce vreau e sa te mangai ushor
Sa te uitzi la mine, sa ma faci sa zbor.
Drumul e atat de lung pan’la tine
Distanta e atat de mare
Asha ca las sa-mi creasca aripi, cand cad in visare.
Spre Rai alerg…
Prin paduri negre cu frunze de nori
Caut ieshirea catre tine, catre flori.
Zbor prin timp, prin frig, gandindu-ma la noi.
Am soarele in inima, vreau sa uit de ploi.
Dar…printre suflete mucegaite
Pastrez imaginea cu tine,
Vad tabloul de despartzire
Cand dupa doua mii de vietzi de fluture
Demonii plangeau, ingerii au inceput sa cante :
“De fiecare data cand spui NU,
In doua mii de cioburi imi impartzi sufletu’”
Totushi imi continui drumu’,
vreau sa te vad cazand.
In sarmele timpului ma-ncurc
Shi pentru tine imi doresc sa plang,
Dar nu e barbatesc…
Totushi shtiu ca o meritzi, shtiu ca te iubesc.
Am ajuns destul de sus…
Cerul s-a rupt, dar mai tarziu.
Te privesc cazand, nu mai pot sa scriu………
Somewhere Above Heaven
I imagine how I hold you in my arms
In front of thousands of waves,
I make thousands of hopes, I drown in plans and hopes
And all I want is to hold you close,
I want you to look at me and make me fly.
The road is so long to you
The distance is so big
So I let my soul to trust my wing, when I fell asleep.
I’m running to Heaven…
Through dark forests with leaves of clouds
I’m searchin the exit to you, to flowers.
I fly through time, through cold, thinking at us.
Got the Sun in my heart, want to forget about rains and pours.
But…among mouldy souls
I keep your image,
I see the break-up paint
When after two thousands lives of a butterfly
The demons were crying, angels started singin:
Everytime you say NO,
In two thousands pieces you break my soul
Still I’m on my path crawling,
I must see you falling.
In barbed wires of time I muddle
Now I wish I’d cry for you
It’s not manly…
But you deserve it, I know I love you.
Now I’m high enough in my path…
The Sky teared off, but a bit later.
I’m watching you fallin, I can’t write this letter………..
Iubirea-soldat in linia intai
Inima e tzinta intr-un razboi
In care-am fost parasit
Cu intregul meu regiment al amaraciunii.
De ce m-ai lovit?
Ma lashi prada deshertaciunii?
E atat de frig acum…
In jurul meu doar imagini de razboi pe care le-am iubit.
Eshti adversarul meu, soldat ca shi mine
Doar ca numele tau e…iubire.
Toate atacurile mele, mi-ash fi dorit…
sa te fi orbit
Gloantzele sunt simple gauri pe langa ale tale priviri
Spui lucruri mai apasatoare decat moartea…
Tot ce ash fi dorit
e ca acest razboi sa te fi orbit
Incet inchid ochii, vreau sa ma sting
Love-Frontline Soldier
The heart is a target in a war
I’ve been left on,
With my whole regiment of sadness.
Why you wounded me?
Letting my soul pray to spleen?
Is so cold now…
Around me, pictures of war I used to love.
You’re my enemy, soldier, just like me
Only that your name is…Love.
All my artillery, I wish they…
They’d blinded you.
Bullets, simple holes comparing to your looks
What you say has more pressure than death
and all I ever wished
Is that war to get you blinded
Slow I close my eyes, my soul lights goes off.
I hope you like poetry as much as I do. I’m waiting for comments, you can also hit me up at FicatStricat@yahoo.com One Luv ! KIN